Ce arogante sa ne mai facem unii celorlalti?

Atunci cand eram intrebat: de ce faci ori de ce imi faci asta?, raspundeam,plin de aroganta,cum am constientizat mai tarziu:pentru ca pot! Asta era singurul motiv pe care credeam de cuviinta sa il invoc! Si,da,nu faceam nimic pentru un motiv superior ori pentru un motiv cat de mic,nu urmaream sa fac nici bine nici rau,cel mult incercam sa nu fac rau cu buna stiinta,desi,probabil,nu toti avem aceeasi perceptie despre raul cu intentie.Dar in contradictie cu lipsa unui destin de urmat,totusi,nu mai cred in motivul asta,adica,fac in continuare toate lucrurile pentru ca am posibilitatea sa le fac,dar daca tot le fac,atunci sa aiba un sens pentru cineva,pentru o fiinta macar,sa produca cuiva un dram de satisfactie,un dram de multumire,o raza de lumina,speranta ca nu tot ce se face pe lumea asta ajunge sa fie doar un mod, crancen de egoist ,de afirmare a unui interes,oricare ar fi acela...