George Constantza,personaj din sitcom-ul Seinfield, era intotdeauna fara replica si uneori,cand ii venea cate una, prea tarziu de fiecare data,mai lua si avionul ca sa se intoarca si ca sa ii intoarca replica unuia ce s-a amuzat copios pe seama lui,lasandu-l fara replica.Amuzant tip,mai ales pentru cei ce nu raman niciodata fara cuvinte,dar cred ca George nu e un caz singular,iar cuvintele nu vin intotdeauna la timp pentru aproape fiecare dintre noi.Aproape fiecare dintre noi am gandit,mai tarziu,de fiecare data mai tarziu,uneori prea tarziu,ufff,ce prostanac am fost,de ce nu i-am spus asta,ori asta,ori de ce i-am spus ceva ce nu am fi dorit cu nici un pret sa-i spunem,ori de ce nu am tacut pur si simplu,lasand ochii sa vorbeasca in locul nostru,ori de ce am tacut lasand-o sa creada ca nu avem nimic de spus,cand in noi se ducea un un razboi al cuvintelor,care se zbateau sa iasa mai repede afara de pe buze,care sa iasa mai repede,care sa fie auzite primele de urechile sale,care sa fie primele care sa ii ajunga la inima,care sa fie primele care sa ii atinga sufletul,care sa fie primele cuvinte care sa ii arate ca vrem sa ii vorbim doar ei si ca de asta au aparut cuvintele,sa ii putem vorbi,ei,.....,dar era prea tarziu,de fiecare data prea tarziu,iar cuvintele au ramas nespuse,pentru ca spuse oricui altcuiva nu mai sunt decat niste cuvinte,atat.....
