Nu imi pare rau pentru nimic,spui,gandindu-te la trecut,nu imi pare rau pentru nimic din ceea ce am facut,imi pare rau doar pentru ceea ce nu am facut,...impreuna,...si iti dai seama ca mai degraba ai lasat in urma o gramada de lucruri nefacute decat facute impreuna,iti dai seama ca te-ai uitat la ea si iti dai seama ca nu ai privit-o decat la suprafata,foarte putin interesat de ceea ce ascundea in interior,iti dai seama ca ai auzit-o vorbind dar iti dai seama ca nu ai ascultat niciodata ceea ce iti spunea,iti dai seama ca ti-a zambit,dar niciodata nu ti-ai dat seama cand zambetul ei era trist,plin de amaraciune,din ce in ce mai stins,pe masura ce tu erai din ce in ce mai absent-si la urma urmei ce,era doar un zambet,nu?-iti dai seama ca te-a tinut de mana dar niciodata nu ti-ai dat seama ca stransoarea ei avea o semnificatie,cerea ajutorul,iti cerea ajutorul,iti cerea sa ii simti iubirea si sa nu o mai privesti doar ca pe un mijloc de petrecere a timpului liber,unul din multele ce iti stateau la indemana,iti aduci aminte ca ai dansat cu ea,dar stii ca ai facut-o ...asaa,ca pe o datorie,fara sa simti bucuria dansului si bucuria ei in bratele tale,iti aduci aminte ca te-ai plimbat cu ea sub lumina lunii ori prin zapada,dar iti aduci aminte mai degraba zapada decat expresia ei,iti aduci aminte magaierile ei,dar nu iti aduci aminte sa o fi mangaiat vreodata,iti aduci aminte imbratisarile ei,dar,..de imbratisari nu ai dus lipsa,si daca o sa te gandesti foarte intens ai putea sa iti aduci aminte ca si tu ai imbratisat-o...uneori,cel putin asa crezi,si poate ca ai facut-o dar a fost formal,nu i-ai simtit dorinta,nevoia de tine si cum sa i-o simti daca tu nu aveai nevoie de ea...,iti aduci aminte ca a adormit in bratele tale dar nu iti aduci aminte sa ii fi vegheat somnul si daca te gandesti mai bine,uneori ocupa cam mult din pat,atunci cand ea de fapt nu facea decat sa te caute,inconstient,si prin somn,iti aduci aminte ca ati fost in multe locuri impreuna dar iti dai seama ca tii minte mai degraba locurile decat pe ea acolo,ati aduci aminte ca iti faceai niste planuri dar iti dai seama ca niciodata nu a facut parte din planurile tale,iti aduci aminte ca ati trait impreuna dar iti dai seama ca ai facut-o fara sa fi trait de fapt niciodata unul pentru altul,iti aduci aminte...si iti dai seama ca amintirile astea sunt doar cu tine,nu sunt amintirile voastre si incepi sa cauti, sa scormonesti prin arhiva mintii dar mintea ta e educata de tine,oarba la ceea ce nu te-a interesat,opaca la lucrurile ce nu iti fac trebuinta,protectoare cu ego-ul tau, si pe cale de consecinta, refractara si nu gasesti nimic care sa va fi apartinut amandoura si iti promiti ca o sa te schimbi,ca nu o sa lasi lucrurile asa,ca vei trai mai mult pentru ea si prin ea,ca vei face toate lucrurile nefacute pana atunci si poate ca unele lucruri pot fi facute,poate ca unele lucruri pot fi reparate,poate unele sentimente,amortite de tine,pot fi reaprinse,poate...,altfel,..altfel vei auzi des remarca:"..sunteti asa de frumosi,pacat ca sunteti asa de goi pe dinauntru..."
